marți, 31 mai 2011

Exista limite in moda?

Sunt abonata la Fashion & Beauty newsletter. Il citesc aproape tot timpul si imi plac editorialele lui Ovidiu Buta. In articolul de aici discuta despre cum si ce ar trebui sa mai poarte barbatii, cum s-a schimbat idealul de frumusete masculina si chiar de masculinitate propriu zisa in timp si inspre ce se indreapta stilul barbatilor.Mentioneaza faptul ca vestimentatia barbatilor a inceput in ultimul deceniu sa imprumute din ce in ce mai multe accente feminine si pentru cei mai curajosi nu numai accente ci chiar piese vestimentare care pana nu demult apartineau cu desavarsire femeilor. Vorbeste in ultimul paragraf despre un trend de care barbatii inca se tem : fusta si tocurile.
Am ramas putin stupefiata pentru ca nu imi pot imagina mergand pe strada si vazand un barbat in rochie si cu atat mai putin unul pe tocuri...poate la fel si acum cativa ani nu imi puteam imagina ca o sa fie barbati care sa foloseasca machiaj ( azi desi nu vad des, nu ma socheaza), barbati care sa poarte esarfe colorate, barbati care sa foloseasca parfumuri florale, barbati cu bijuterii fine, etc. Erau lucruri in exclusivitate destinate femeilor. Nu ii putem totusi arata cu degetul pentru ca si noi am imprumutat de la ei boxerii, sacoul, pantalonii la dunga,jeansii, adidasii, etc.
Si totusi, unde este bariera? Spre ce ne indreptam? Este in regula ca femeile sa imprumute masculinitate si barbatii feminitate? Este bine sa nu mai fie nicio granita de stil intre sexe? S-ar putea ca in viitor sa facem cumparaturi de la acelasi raion? Sau sa ne imprumutam fustele?
Mi se pare ridicol un barbat prea feminin dar ador un barbat sensibil. Cred ca exista o mare diferenta intre cele doua carcateristici, totusi. La fel mi se pare dizgratioasa o femeie mult prea masculina. Din punctul meu de vedere, daca o femeie a pierdut feminitatea, a pierdut totul...
Ma intreb totusi, unde e limita in moda? Am inteles faptul ca moda=creatie iar creatia nu cunoaste limite, ce se intampla pe podiumuri este spectacol dar ma sperie ideea ca la un moment dat o sa ne trezim cu podiumul pe strada. Cred totusi, ca anumite limite ar trebui pastrate...voi ce parere aveti?

luni, 30 mai 2011

Paris.

Am ales Paris pentru luna de miere deoarece nu am avut la dispozitie decat 5 zile de concediu...eu am mai vizitat Parisul acum 4-5 ani si mi-l aminteam cu o bucurie si un imens sentiment de pasiune in suflet. Aveam amintiri frumoase despre orasul luminilor,simteam aerul boem cand inchideam ochii si parca imi si rasuna in urechi acorduri de muzica clasica...intotdeauna mi s-a parut ca muzica clasica ar fi perfecta auzita in surdina pe fiecare straduta din Paris. De asemenea cand ma gandeam la oras mi-o aduceam aminte pe Carrie in ultimele episoade din serialul Sex and the City...intr-un cuvant abia am asteptat sa regasesc orasul de care imi aduceam aminte cu atat drag...si dor.
M-am intors putin dezamagita...nu pentru ca s-a schimbat intr-un fel sau altul orasul dar l-am regasit cu alte sentimente. Cladirile, la fel de frumoase, la fel de impresionante, din punct de vedere arhitectural...perfect. M-a socat insa sa vad muntii de gunoaie de pe strazi, e adevarat, nu si in centru sau in punctele de interes maxim dar aproape peste tot mizerie, mucuri de tigara, peturi, hartii, pungi aruncate pe jos. Nu mai vorbesc de homeless care erau pretutindeni...(stiu ca aici avem o mare contributie si noi). Toata lumea fumeaza pe strada, scrumeaza pe strada, arunca chistoace, toti traverseaza pe unde ii taie capul, niciun pieton nu tine cont de culoarea semaforului. Lumea extrem de grabita, destul de incruntata zic eu si parca satula de valurile de turisti care ii inconjoara. Din punctul asta de vedere, nu as schimba Clujul cu Parisul nici intr-o mie de ani, aici poti sa lingi de pe jos in majoritatea zonelor.
Din punct de vedere vestimentar...impecabil. Atat femeile cat si barbatii dau dovada de un bun gust nemaipomenit, am vazut extrem de rar femei grase sau nearanjate. Nu pun accent pe machiaj in schimb se imbraca de nota 10, majoritatea dintre ele. Toti poarta ochelari Ray Ban ( sunt uniforma) si majoritatea femeilor au Louis Vuitton pe brat ( nu stiu in ce masura erau fake-uri dar aratau perfect). Distanta dintre luxul suprem si jeg e de cateva strazi. Magazinele sunt pline, inclusiv cele de lux.
Mancarea a lasat din nou mult de dorit. Ori nu am stiut noi ce sa mancam, desi am incercat sa ne apropiem de bucataria lor dar nu am prea nimerit ceva sa ne incante. Pe o masa decenta de 2 persoane plateam in jur de 40 de euro ( fel principal, bautura si desert) si de majoritatea datilor ma ridicam flamanda de la masa. Am abuzat de MAC (care in unele zone e mega jegos). De doua ori am mancat bine, o data la un restaurant cu specific italian "Pastalapapa" si o data la un restaurant cu specific american "Buffalo Grill". In concluzie, cu bucataria frantuzeasca nu ne-am prea inteles.
De vorbit, aproape nimeni nu vorbeste engleza. M-a socat ca si la hotel, receptionera dadea din umeri cand incercam sa ii vorbesc in engleza, lucru care mi se pare inacceptabil. Putine persoane vorbeau la centrul de informatii de la metrou si asta numai in zonele principale.
Per total a fost o experienta placuta dar am avut senzatia ca am vizitat cu totul alt oras decat acum 4 ani...mult mai agitat, mai haotic, mai murdar. E frumos Parisul, minunat chiar dar cu conditia sa faca ceva cu problema curateniei. Am uitat sa specific ca la metru misunau soarecii in voie, lucru pe care nu l-am intalnit in Bucuresti.
E un oras in care luxul, opulenta si jegul merg de mana...cred ca e extrem de greu sa tii sub control o metropola care gazduieste milioane de locuitori plus milioane de vizitatori dar totusi...Si acum poze!
Arcul de Triumf

miercuri, 18 mai 2011

Experientele mele la solar.

Stiti cat de mult urasc solarul? M-am exprimat in acest sens aici si tin sa va reamintesc deoarece zilele acestea am incalcat orice reguli ( impuse de mine, evident) si am fost cateva sedinte la solar. Mai exact trei de 6 minute si una de 8 minute. Stiu cat este de nociv, sunt mai mult decat constienta si sunt total impotriva dar avand in vedere ca nu vreau sa arat precum o moarta in rochia de mireasa am zis ca fac un sacrificiul de dragul artei.:P
Si am fost....nimic in neregula cu solarele, am fost la Polus de fiecare data dar vreau sa mentionez ca instrument mai mare de tortura nu exista pentru mine. Din secunda in care intru pana in secunda in care ies sunt convinsa ca o sa explodeze si o sa mor prajita inauntru sau cel putin o sa fiu desfigurata pe viata. Imi dau muzica la maxim ca sa nu aud paraielile dar la fiecare sunet tresar si imi bate inima ca unui pui de gaina speriat. Pe langa asta, senzatia de claustrofobie atasata sentimentelor pe care le incerc e un adevarat deliciu. Ultima data cand am fost, d-soara care se ocupa mi-a sugerat sa incerc varianta solarului orizontal deoarece se pare ca ar prinde mai bine pe picioare. Imi venea sa o pleznesc si sa rad in acelasi timp deoarece nici nu m-am putut apropia de "sicriul" din dotare, daramite sa mai si stau in el...Am refuzat categoric si am ramas pe dulcea-mi durere in picioare, daca tot explodeaza macar sa apuc sa fac un gest :D
Eu inteleg perfect sacrificiile de dragul frumusetii...le fac de cand ma stiu dar nu pot pricepe cum se poate chinui cineva constant in instrumentele acelea. Da, sunt bronzata, am un ten frumos si auriu dar ma simt cu 10 ani mai batrana cand zambesc si am impresia ca ma descompun din cauza radiatiilor ( poate e numai nebunia din mine) dar eu cu siguranta nu o sa mai repet experimentul dupa ce trece nunta. Mai bine folosesc toata viata nuanta 01 la fond de ten, zica cine ce o zice!

marți, 17 mai 2011

Parerea mea!

Am vazut si eu zilele trecute scandalul izbucnit intre doua bloggerite si am ramas extrem de socata. Chiar daca pe nimeni sau cel putin pe cele doua in cauza nu intereseaza parerea mea simt nevoia sa ma exprim deoarece nu imi vine sa cred ca in lumea in care traim si cu educatia la care avem acces ne mai permitem sa izbucnim atat de violent ( chiar daca numai verbal) si sa fim atat de razbunatori. Tin sa mentionez ca nu sunt fana niciuneia, nu ma regasesc in stilul lor dar nu despre a lua partea uneia sau a alteia e vorba ci despre a reflecta putin la atitudinea pe care o aveam atunci cand ne place sau nu ne place de cineva. Blogul este teritoriul fiecaruia si fiecare are dreptul de a face/scrie/posta ceea ce doreste pe acesta. Da, este scris pentru public si continutul NU TREBUIE sa aduca jigniri sau ofense cuiva in mod special dar tragand linie dupa aceste regului...consider ca fiecare e liber sa scrie ce doreste. Inteleg sa nu iti placa de cineva, sa nu simpatizezi, chiar sa nu apreciezi munca pe care cineva o face (pentru ca in spatele blogurilor exista o munca ) dar de aici pana la a aduce injurii mi se pare cale extrem de lunga. Eu citesc foarte putine bloguri si le-am ales pe cele care imi transmit ceva, ceea ce nu imi place nu citesc si punct. Mi se pare anormal sa scrii postari lungi in care sa defaimezi si sa jignesti pe cineva doar pt ca tu nu suporti aceea persoana si chiar daca aceea persoana te-a suparat cu ceva, consider razbunarea verbala, injuriile si defaimarea arma persoanelor cu foarte putina cultura. Da, este normal sa te aperi atata timp cat o faci intr-un mod civilizat, daca ai depasit limita te-ai coborat din pacate la nivelul persoanei pe care o ataci...daca nu chiar mai jos.
De asemenea, sa iti permiti sa judeci modul in care arata cineva, daca este gras sau slab si sa razi de acest aspect, sa blamezi pe cineva pentru ca nu are bani mi se pare de-a dreptul lipsit de moralitate. Nu imi plac nici genul de persoane care lauda indiferent de aspect, ma enerveaza lingusitorii dar daca nu imi place de cineva prefer sa ma abtin de la comentarii in loc sa risc sa jignesc sau sa ranesc sentimentele acelei persoane.
Repet, nu tin partea nimanui, poate ca aceasta cearta a avut radacini reale dar modul in care ne certam si in care putem cu lejeritate sa ne adresam lucruri atat de urate mi se pare de necrezut. Certurile de acest gen mi se par specifice persoanelor de nivel Dragusanu, Crudu dar hai sa privim in alte curti sa vedem adevarate persoane publice de la care avem ce invata, s-au tavalit vreodata asa urat in noroi? Sau au stiut sa se contracareze prin replici inteligente dar totusi decente?
Vreau sa sustin decenta in declaratii/comentarii si postari pe blogurile din Romania! Cine e cu mine?

joi, 12 mai 2011

Astazi ma inspira...

Aseara am fost la alergat si pentru prima data anul acesta am simtit miros de vara si am vazut apus de vara. Nu prea iubesc eu vara din cauza caldurilor excesive dar primul semn dintr-un anotimp imi da intotdeauna emotii.:)
Si cand ma gandesc la vara...
 Cu asa ceva in mana, cum sa nu iubesti caldura?:D

miercuri, 11 mai 2011

Toni&Guy Shine Enhance Conditioner

V-am mai povestit de produsele Toni&Guy si cat de incantata am fost de ele, in mod deosebit de mirosul lor. Sunt niste produse profesionale( eu as zice semi) care sunt ditribuite de brandul Boots si se gasesc in Romania numai in farmaciile Sensiblu. Preturile lor sunt relativ mici comparandu-le cu produsele profi din saloane si mari comparandu-le cu preturile produselor de masa ce se gasesc in supermarketuri.
Am inceput sa testez gama cu spray-ul cu proteine pentru par tratat termic si mi-a placut ( inca imi mai place deoarece se consuma foarte greu) si mi-am mai luat pe langa balsamul pentru stralucire "Shine Enhance Conditioner"  care e un produs de nivel mediu ( si asta cu indulgenta).
- nu hidrateaza, parul meu este foarte uscat datorita vopsirii, dupa acest balsam gasesc inca cocoloase incalcite iar rolul balsamului este si sa ajute la descalcire.
-nu are nici macar un pic de efect de stralucire, din contra par mai ciufulita si am mai multe antenute de cand il folosesc
-nu persista mirosul. Deloc.
 - are pompita dar datorita consistentei groase iese extrem de greu si necesita efort pana scoti din el cantitatea dorita.
Singura calitate pe care o gasesc acestui produs este mirosul ( toata gama miroase la fel) dar care isi pierde intensitatea imediat ce ai clatit.
Pentru mine acest produs are un pret mare (40 de lei) si o calitate mica asa ca nu il voi mai cumpara.

marți, 10 mai 2011

Pippa, da-te la o parte sa vedem!

Peste tot numai imagini cu nunta regala, familia britanica de vita nobila tine inca primele pagini ale ziarelor si sincer, nu ma mira chestiunea. Nu am urmarit intreaga nunta dar am vazut secvente si zeci de poze care circula pe orice blog, site sau revista. Intradevar, din punctul meu de vedere a fost o nunta high class si Kate a fost mai mult decat la inaltime.Totul de la rochie, buchet, decor, make up, hair styling a fost de nota 10 si consider ca desi mirosul banilor si al bogatiei impanzea atmosfera a dat dovada de foarte multa modestie si eleganta prin tot ce a ales sa poarte.
Ce nu am inteles eu din nunta asta? De ce sora-sa, Pipa ( what a name ) a tinut prima pagina a ziarelor, prima imagine a camerelor de filmat si ceea ce m-a siderat mai ales( poate are legatura cu traditia dar nu cred) de ce a ales sa poarte rochie alba? Sunt convinsa ca totul a fost planuit ca ea sa ramana in mintea milioanelor de privitori deoarece nu se cade acuma ca ea sa se marite cu vre-un neica nimeni, nu? Musai sa agate si ea un peste macar pe jumatate la fel de gras pe cat al lui Kate si care mai buna metoda decat sa apara peste tot in cel mai fierbinte punct al evenimentului?
Am inteles ca e sora celei mai mediatizate femei ale momentului dar in momentul intrarii in biserica a mirilor, a fost musai sa ii vedem ei fundul?

Astazi ma inspira...

M-am bucurat sa regasesc in Vogue .com un pulovaras identic cu al meu doar ca piesa din dotare are manecute trei sfert. Maine o port ,promit.:)
Sunt mare fana bulinute.:P

vineri, 6 mai 2011

Voi pe care l-ati alege?

Dintre minunatiile astea doua? Am timp de gandire pana luni.
sau

Mentionez ca ambele functioneaza perfect cu decorurile.Astept pareri.:)